Cărțile din biblioteca mamei

Pentru că în una dintre postările precedente am pomenit de câteva cărți pe care le-am citit găsite în biblioteca cea veche a mamei, m-am gândit să fac o postare separată în care să vorbesc despre ele. Acum câțiva ani aveam o obsesie în legătură cu aceste cărți. După ce goleam biblioteca și așezam cărțile pe podea, le analizam îndeaproape iar în cazul în care eram fascinată de titlu/descriere/primele pagini, le transferam la mine în cameră și nu știu cum se face că de fiecare dată găseam cel puțin o carte care să mi se pară interesantă, deși o mai văzusem înainte.

Scrisoare de dragoste de Mihail Drumeș a fost prima carte dintre acestea care m-a fascinat. De asemenea, a fost una dintre primele cărți ce mi-au deschis apetitul pentru citit.
Mihail Drumeș este unul dintre puținii scriitori români pe care chiar îi apreciez și ale cărui opere nu mă deranjează să le citesc de două ori.
Scrisoare de dragoste a fost de asemenea una dintre cele mai bune cărți romantice pe care le-am citit până în prezent.


Love story de Erich Segal este genul de lectură din partea căreia știi la ce să te aștepți. La momentul respectiv ( în jur de 13 ani ) mi s-a părut o carte destul de bună, dar abia acum realizez faptul că subiectul este puțin clișeic. Dată fiind lungimea de 110 pagini nu pot afirma faptul că a fost o pierdere de timp.  Consider că este o lectură ușoară, perfectă pentru o zi de vară când nu ai nimic de făcut sau în care pur și simplu vrei să te relaxezi.




Îmi pare foarte rău să recunosc acest fapt, însă a fost o adevărată tortură pentru mine să citesc Mirona de Cella Serghi. Gândindu-mă acum realizez că nu este o carte atât de îngrozitoare pe cât consideram acum 2 ani când am citit-o. Detaliile istorice și politice mă scoteau din minți, iar amestecătura de idei îmi dădea niște dureri de cap de nedescris. Sincer, nu știu de ce am continuat să o citesc, dar acum mă bucur că nu am renunțat.

                                                                                                                                                                   



Lovitura de grație de Ellery Queen a fost prima carte din genul polițist pe care am citit-o și trebuie să spun faptul că nu m-a dezamăgit. Titlul a fost singurul ce m-a atras la aceasta dat fiind faptul că nu există o descriere pe nici una dintre coperți și nici pe internet nu este nimic de găsit despre ea. fiind o carte destul de veche. Desigur, nu se compară cu nici una dintre cărțile Agathei Christie, dar este o carte captivantă și cu un final neașteptat pe care aș recomanda-o oricând.

                                 

Pentru sfârșit am ales să vorbesc despre Baltagul de Mihail Sadoveanu pe care deși nu am citit-o din proprie inițiativă ci din obligație școlară, tot în biblioteca mamei am găsit-o. Sincer, nu am nici o idee ce aș putea spune despre această carte părerea mea fiind una neutră, aproape indiferentă.

Despre read-a-thon

După cum probabil știți deja aceasta este ultima zi de read-a-thon. Spre dezamăgirea mea, nu am reușit să citesc cele 4 cărți pe care mi le-am propus. A fost cea mai mare parte vina mea, deoarece am ales să citesc o carte în engleză ce mi-a dat câteva bătăi de cap. De asemenea ai mei fac niște schimbări majore prin casă și a fost foarte mult zgomot ce m-a distras de la lectură.
În orice caz, voi termina de citit toate cărțile, iar după aceea revin cu  recenzii pentru majoritatea dintre ele.